Fi-ti blanzi.

Fii blând, căci fiecare persoană pe care o întâlneşti are propria luptă de dus.

Trebuie sa fim blanzi! Trebuie sa iertam, caci altfel nu avem dreptul sa cerem sa fim iertati! Trebuie sa gandim pozitiv pentru a primi bine! Trebuie sa fim buni pentru a primi bunatate! Trebuie sa iubim pentru a fi iubiti!

Vreau sa gandesc pozitiv pentru a primi tot ce e mai bun, vreau sa imi conturez viata printre oameni care ma simt bine si poate asa o voi gasi si pe ea. Cea care ma va da pe spate! Cea pe care o voi iubi toata viata!

Azi am vazut-o din nou si mi-a sclipit inima. Am un resentiment de fericire, de luminare. Azi am privit-o si cred ca e speciala, sper doar ca cel care o are sa o apecieze asa cum eu imi imaginez, sa o trateze ca pe o regina asa cum este, sa o iubeasca ca pe propia lui viata asa cum merita!

Sper sa nu ii stearga zambetul de pe fata, sa nu o faca sa sufere si sa nu o tradeze.

Sa ii aduca o floare mereu cand o vede, si sa ii fure surasul mereu cand e suparat! 

Mi-as dori sa am si eu o mare de fericire si frumusete langa mine, sa pot sa ma alimentez cu bucurie, sa pot sa ma bucur de cineva care tine cu adevarat la mine.

Ea

Cu ochii caprui .. mari de catifea
Ma priveste in adancul corpului
Si priveste cu amaraciunea
Ca ea poate repara totul

In zile grele
Chipul ei ma ajuta sa trec
Peste gandurile rele
Care ma strapung incet ..incet.. 

Sa'mi curga lacrimile...ma saturat.
Sa duc dorul. am obosit
Sa ma gandesc la viitor nu mai are sens
Tot ce vreau e s-o privesc ..

( Printre primele poezii pe care le-am scris. 2009 )

Azi?!

Da! Am decis sa las tristetea in urma, am zis ca de azi las gandurile bune sa imi inunde mintea, sa ma scufund in fericire! Am nevoie! Dupa patru zile in care alcoolul sa jucat cu mintea mea, azi i-am zis stop! L-am alungat, lasand ca inima mea sa gandeasca limpede. Desi mahmura, incearca a gasi o alta persoana care sa o readuca la viata. O alta persoana care sa ii redea bataile de odinioara. 

Azi, a fost o zi speciala. Am vazut o fata, draguta, foarte draguta. E o chelnerita noua la o pizzerie unde frecventam. Defapt am revazut-o. Duminica, cred a fost prima data cand am observat-o. Nu am dat importanta, in sufletul meu fiind cu totul altcineva. Cu mintea la pamant, mi-am descarcat supararea intr-o sticla de bere, apoi in doua, continuand cu trei dupa care nevrand a venit si a patra. In momentul in care ma ametesc sunt genul de persoana care prinde "curaj", in felul ca in general sunt o persoana foarte timida cand vine vorba de subiectul "fete". Ok, in seara aia pot sa zic ca am facut douazeci de drumuri de la masa pana la bar. A fost prima zi cand eu, personal am fost si am comandat la toti, orice avea nevoie. Atunci am vazut-o pentru prima oara. Un chip angelic, dragut, cuminte, un zambet cald si niste ochi superbi. Dar eu, orbit de "Beck's" nu am fost atent la detalii. Eram atat de ametit, incat si fetele de la bar au inceput sa rada de mine. Dar ea, radea placut, privindu-ma diferit. Alcoolul nu m-a lasat sa o privesc cu adevarat. Era doar noua chelnerita draguta. 

Azi, inconstient am tresarit cand am vazut-o. Desi nu aveam nici o treaba cu ea, nici macar cum o cheama, sau de unde a aparut, ne-am pus la o masa. Eram cu toti prietenii, acestia razand pe seama mea de duminica trecuta. Ne-am asezat la masa, chiar ea venind sa ne aduca meniurile. Zambind am privit-o si am ramas suprins de privirea ei blanda, frumoasa. Am ramas blocat o secunda in timp real, dar doua, trei ore in mintea mea, analizand situatia in care ma aflam. Am simtit cu inima incepe sa isi revina, cum incepe sa spere. Ma recunoaste si zambind le zice prietenilor, ca se astepta ca eu sa vin sa iau meniurile. Va da-ti seama ca au ras de mine cel putin zece minute, eu fiind tot o mare rosie de timiditate. Din acel moment acestia au inceput cu tot felul de glume, cum ar veni ca ar trebuie sa ii cer numarul de telefon, sau sa o intreb daca are iubit. Va da-ti seama ca NU! Nu sunt genul care sa fiu bagacios, care sa ma bag in seama ca musca-n lapte, dar nu pot sa zic ca nu am facut vre-o doua drumuri pana la baie doar pentru a o privi, iar prietenii ma trimiteau pe mine de fiecare data sa comand ceva. M-au trimis sa iau un meniu, iar ea era servea la o masa mai in fata. Nu aveam destul loc pentru a trece, asa ca m-am pus sa o astept. Apoi m-am razgandit si invers din nou. Corpul nu imi reactiona, deoarece mintea imi spunea sa astept, iar inima sa trec cat mai aproape de ea, poate voi reusi sa ii simt parfumul, sau sa o ating, sau nu stiu. La urma urmei ne-am sincronizat, am trecut amandoi unul pe langa altul. Vazandu-ma cu meniul in mana, ma privit si mi-a zis daca am de gand sa-i fur job-ul, binenteles in gluma, cred. Surazand timid nici nu mai stiu ce i-am raspuns. Eram mult prea atent la ea, la expresia fetei, la conturul buzelor sau culoarea ochilor. Eram atat de surprins, incat nu am putut observa nimic. Nu mi-am dat seama ca a vorbit cu mine, nici macar nu mai stiam ce voce are. Punandu-ma pe scaun toti au inceput cu glume la adresa mea, sau mai bine au reinceput tinand-o asa cam toata seara. Ne-am pregatit de plecare, iar eu am ramas ultimul. Am incercat sa ies grabit din pizzerie, cu capul plecat de rusine. Poate rusine e mult zis, era mai mult timiditate. Dar, cand am ridicat capul, exact in ochii ei am privit, ea care zambea facandu-mi cu mana. Atunci am ramas masca, blocandu-ma in sinea mea, dar am avut noroc de mana, care nu ma lasat si parca sinura sa ridicat si i-a facut semn, iar gura i-a zis un simplu "pa pa". Eu eram deja plecat spre alt taram, unde totul era alb, iar eu ma intrebam ce se intampla cu mine. Era doar o fata draguta. Am ajuns acasa, cu gandul sa o caut pe facebook, macar sa stiu cum o cheama, iar aici mi sa intamplat o chestie ciudata. Aveam doar o singura persoana comuna, iar aceasta avea patru sute de pieteni. Am dat un scroll, cand deoadata am observat-o. Aici suprinza maxima : are iubit! Daaa, stiuuu. E doar o fata  draguta pe care mi-as fi dorit sa o cunosc, dar nu pot face eu ceva in legatura cu asta. 

Fericire ( II )

Fericirea este o decizie. Eşti atât de fericit pe cât decizi să fii.

Ma uit pe strada la oameni, si multi dintre ei sunt tristi. Ma gandesc de multe ori de ce. Ma gandesc de ce nu vor sa observe fericirea din lucrurile simple, de ce se complica, iar apoi cand obtin fericire nu sunt multumiti. In ziua de azi, dupa parerea mea principalul motiv sunt banii. Putin mai sunt cei care nu cred in valoare banilor. Putin mai sunt cei, care cred in fericirea propriu zisa.

Foamea de bani, transforma caracterele oamenilor in masini, fara suflet, fara gandire si poate fara principii.

Toti alearga dupa ei, toti cauta sa-si incurce viata prin cai de unde nu vor mai avea scapare, toti se lupta si unde ajung?

Intr-o societate in care nu mai exista constiinta, banul a luat total fata fericirii, iar multi cred ca prin acestia poate avea o fericire nelimitata.

Cum vad eu fericirea? Ma chinui sa o observ in fiecare simplitate din viata mea. As putea sa spun ca imi schimb starea de spirit cand vad cum adierea unui vant trece prin parul unei fete dragute, cand o raza de soare incalzeste obrazul sarutat, cand un stop de ploaia te loveste cu ideea de a ati spala sufletul ranit, cand te plimbi pe o alee cu muzica in urechi, cand te uiti la o rau lin cum curge si iti duce toate gandurile la vale.

Imi place sa zambesc si daca as da cu sutul intr-o piatra, imi aduce aminte de copilarie, sau daca as lua o piatra si sa o arunc intr-un lac. Imi place sa invat copii lucruri noi, sa le explic, sa le povestesc, deoarece ma simt mandru ca am putut lasa o idee in mintea lor si poate vor lua seama la ce le-am spus, imi place sa ma tina un copil strans de mana, totdeauna ma gandesc la cel pe care o sa-l am si o sa-mi spuna "tata". Imi place sa visez la fata care imi va lua mintile, sau care ma va face sa traiesc. Poate si de asta de multe ori par stresant, dar in fiecare "ea" care a trecut prin viata mea, am considerat-o poate de prea multe ori ca e perfecta. Asta ma face fericit si oricare fata ar trece prin viata mea o voi privi la fel sau poate cu mult mai multa dragoste doarece ce-a care a fost nu a vazut cat as fi avut sa ii ofer. Si nu de putine ori o "ea" este motivul si nucleul meu de fericire.

Un dans?

Madalina esti tu

Madalina esti tu

Madalina eu vreau sa te sarut

Stai putin nu pleca

Din viata mea.

Stii, cand am dansat? M-ai prins de mana si nu mi-ai mai dat drumul.Se uitau toti la mine cum mai tras de pe canapea. Eram stanjenit, pentru ca nu stiu sa dansez. Dar, tu ma facea-i special! Mi-ai luat mana, ti-ai pus-o pe sold, si lin ma faceai sa visez. Te strangeam in brate, miroseai bine, parul iti aluneca suav pe langa ureche, iar eu eram topit!Simteam cun este sa dansezi, cat de frumos era sa descoperi ceva frumos, ceva de care iti era teama sa faci. M-ai sarutat pe obraz, si ma strangeai in brate. Ma gandeam daca imi vei da drumul, sau mai bine zis cand imi vei da drumul. Eram in centrul atentiei, toti ne priveau cum tu ma ghidai, ma faceai sa simt ca traiesc. Iti priveam ochii, si desi erai ametita ii adoram. Cantam impreuna melodia de mai sus si zambeam. Credeam ca te voi avea pentru o vesnicie. Credeam ca poate acei ochii intr-o buna zi ma vor privi altfel, vor vrea sa ma cunoasca, sa imi spuna ca ma iubesc. 

Credeam ca palmele tale ma vor mangaia si proteja, sarutul tau ma va face sa tresar de fiecare data ca mi-l daruiai, iar inima ta? Sa imi ofere caldura de care aveam nevoie. Aveam nevoie amandoi.

(Am dat din greseala peste aceasta melodie azi si n-am putut sa nu imi rememorez cateva ganduri dragi.)

O melodie.

Chiar dacă aş putea să schimb ceva

Nu mă mai simt în stare

N-ai să vezi lumini de reflectoare

Peste un oarecare, nu

Dacă m-ai fi avut, măcar pentru un minut

Aş fi-ncercat să fiu eu, cum ştiu eu,

Sperând că vei sta lângă mine mereu

Că era bine sau greu

Tăcerea asta e prea mare şi doare

Vreau înc-o doză de răbdare

Am învăţat că toate-s trecătoare

Dacă m-auzi, răspunde, asta-i ultima strigare

Asta-i ultima strigare

Asta-i ultima strigare..

Te-as minti sa nu iti spun, ca in cap am doar melodia asta.

Nu te-am avut ...

Fericire. ( Craciun Fericit! )

FERICIIRE!

E sentimentul pe care il cautam ce-l mai des. Pe cat de trist ma vezi, sunt un infinit de fericire, Am atat de multa de daruit incat nu poti tu duce. Lasa-ma sa ti-o ofer, si cred ca nu te voi dezamagi. De ce zic "cred"? Prin simplul mod ca sunt om, iar toti gresim, luam decizii care si care mai ciudate! Fugim dupa fericire, si dorim sa o avem mereu in noi! Tanjim dupa fericire.

Va multumesc prieteni pentru ca imi sunteti aproape, va multumesc ca ma sprijiniti, ma ajutati sa uit unele ganduri din mintea mea. Va multumesc ca ma intelegeti si ca ma suportati, va multumesc pentru ca existati!

Fericirea va veni mereu din jurul tau, dar cred ca aceasta tine cont de modul in care tu iti conturezi viata. Tine de cat de mult vrei sa fii fericit. Nu e usor sa renunti la tristete, dar pentru a putea trece mai departe, mereu trebuie sa zambesti, sa treci peste, sa fii deschis unor noi orizonturi.

Eu? Eu sunt un cufar. Cand sunt singur, nu are cine sa ma deschida, sa vada comara din el. Dar, cand sunt in prezenta unor persoane potrivite, incerc sa ofer cat mai multe bogatii celor din jur. Bogatii ce tin in dragoste, fericire sau respect! 

Craciun Fericit tuturor! :)

Multumesc!

Multumesc.
Poate oi fi eu tampit, dar inca cred in noi. Azi, mi-am dat seama ca a trecut o saptamana, dar nici nu am simtit-o. Parca nu sa intamplat nimic. Parca ai fost a mea dintotdeauna.Parca ai fi stat in bratele mele si nu vroiai sa pleci, te-am sarutat pe frunte, mi-ai zambit, iar eu, am putut adormi linistit deoarece erai bine.

Dupa multicel timp, ti-am auzit glasul. Nu de fetita, ca a multor fete. Tu imi inspiri incredere, sinceritate. Imi inspiri imaginatie, vise. Mi te imaginam cum buzele tale sopteau vorbe la care eu nu eram atent, iti priveam cum gura isi ia formele pentru a pronunta niste cuvinte pe care eu nu le intelegeam. Mi te imaginam cum zambetul tau, fermeca totul din jurul tau, tinea in viata materia prima si imi dadea mie speranta. Mi te imaginam cum razi, moment in care totul zambeste cu tine, toata lumea e fericita in jurul tau. Mi te imaginam cum ma priveai. Aici nu exista descriere. In ochii tai gasesc infinitul. Personal in ochii tai vad tot ce imi imaginez. Mare, soare, libertate, fericire, tristete, rebelitate, nebunie, bunatate, iubire, muzica, miscare, s.a.

Cat de idiot as putea fi, si cat de mult incerc sa ma mint singur ca poate ea sar putea intoarce la mine. Dar, asta sunt eu. Mereu sper si mereu trec cu vederea peste unele lucruri. Mereu incerc sa ma intorc si o fac doar pentru ca tin foarte mult la ea. Si nu imi explic de ce, dar nu suport sa o vad botoasa, sa simt ca sufera.
Cred ca pana la urma, ca de fiecare data voi ramane un simplu amic care o va veghea si o iubi din umbra.

(Si, cand m-ai intrebat de ce ti-am zis ca in seara asta o sa pot dormi linistit, tu esti motivul. As putea sa iti explic prin multe feluri de ce am spus asta, dar cel mai simplu si sincer este doar pentru ca am vorbit cu tine. Ti-am auzit glasul, te-am auzit razand sau mi-ai spus ca si tie ti-a fost dor..)

Grabita...

" A plecat grabita?? A plecat deoarece stia ca a fost o prostie sa vina acolo! A plecat deoarece nu-si putea dezlipi privirea de pe tine! A plecat deoarece nu vroia sa-ti faca rau! A simtit la fel, am simtit-o cum tremura, inca se gandeste la tine.. Toata seara nu a mai fost buna de nimic! Vorbea numai tampenii si facea tot felul de cacaturi! Ma gandeam ca i-a venit mintea la cap dupa accident si in sfarsit o sa stie ce vrea cu adevarat, dar m-am inselat. Nu era cu altul era doar un prieten! Un foarte bun prieten, care nu suporta sa o vada trista, iar in momentele alea nu stiu cine o mai putea scoate din acea stare de pustietate. Parca era doar ea si persoana din mintea ei. Nu stiu daca e bine ceea ce fac, dar eu zic ca da! Deci nu imi pasa de parerea altora..."

Mergeam singur pe strada si ma gandeam la ce mi-ai zis. Ma gandeam la cum o vad eu, si la cum cred ca este. Ma gandeam ca poate aveam multe sa-i reprosez si poate prea multe as fi vrut sa schimb la ea. Dar in timp mi-am dat seama ca ea nu trebuie sa se schimbe, trebuie sa fie doar ea insasi. E mai mult decat perfecta si mult mai increzatoare decat crede ea. Are un zambet nebunesc de frumos si niste ochi, in care te poti scalda. Stie sa vorbeasca, stie sa se comporte. 
Eu nu sunt special, dar am ceva special de oferit. Nu stiu daca vrei sa intelegi ce vreau sa iti zic, dar cred ca acest special e in primul rand increderea pe care as putea sa ti-o ofer. Sa te sprijin, sa te incurajez. Trebuie sa te impaci cu tine, pentru a putea si tu insati. Eu sunt doar un "pusti" care se indragosteste de fiecare fata care ma face sa ma simt bine langa ea. De nebuniile ei, de viata ei zbuciumata, desi e mult zis. Ma indragostesc de fata care simt ca ma implineste, si imi da incredere, ma sprijina. Imi place sa cred ca "vom trai pana la adanci batraneti fericiti!"
As fi vrut sa retraiesc ziua de ieri. Sa te vad din nou, in fata. Mi-as dori sa fi avut tupeul sa ma uit in ochii tai, sa iti zambesc, poate sa ma prafec ca ti-as putea fi doar un prieten. Cand ai iesit la o tigara, vroiam sa iti trimit un sms, in care sa-ti cer macar o imbratisare. Mi-e dor de corpul tau, de parfumul tau, dar ...

Nu inteleg aboslut nimic, si par indiferent, dar la orice postare, imagine postata pe facebook, ma gandesc daca imi e adresata mie sau ... Si atunci, avant in vedere cum s-au intamplat lucrurile, ma retrag intr-un colt al meu, in care meditez si imi vad sufletul cum, ca un nebun sta si mormaie prostii, reprosuri si suparari. 

"Nici macar nu esti in stare sa aprobi un coment.?? De ce vrei sa faci o imagine aiurea unor persoane nevinovate?? Vrei ca lumea sa vada ce simti tu dar de sentimentele ei?? Nu pot sa cred ca nu iti pasa.."

Nu am vrut ca acest blog sa fie unu de reprosuri. Sunt doar ganduri de care vreau sa scap, in nici un caz lumea sa isi formeze o imagine proasta despre cineva. Imi pasa de sentimentele tale, imi pasa mult, si urasc ca nu incerci sa faci ceva in legatura cu asta. Urasc ca.. nu stiu .. 


p.s. miss you ( much ) ...

Azi: 22.12.12

Azi, da. Sunt putin ametit. Cred ca am exagerat putin cu berea. Pot sa zic ca a fost o persoana importanta in viata mea. Am simtit asta. O mai iubesc oare? Azi am vazut-o dupa 12 zile. Da, tremuram. Simteam ca nu ma puteam controla, inima imi sarea in toate partile. Da, tineam mult la ea. Trebuie sa ma obijnuiesc cu gandul ca a fost doar o persona la care am tinut. Nu pot, Nu POT! Si mai rau, era cu altul. Nu vrea sa o judec, vreau sa fie fericita, dar eu? Eu ... Eu ma zbat sa pot face ceva. Nu pot. Vorbesc tot felul de prostii, ma mint singur. Ma mint singur. Ma mint ca nu mai tin la ea. Ma mint ca nu mai vreau sa stiu de ea, ma mint ca nu ma intereseaza, dar e total opusul. Ma mint ca poate am tinut la ea doar ca la o prietena. De ce m-am atasat de ea in felul asta? De ce inca tremur cand o vad? De ce nu o pot privi direct in ochi? De ce m-am simtit ca un cacat cand am vazut-o? De ce nu am avut tupeul sa imi ridic privirea? De ce am privit-o doar pe ascuns, pe sub ochi. De ce?

Sunt o gramada de intrebari in mintea mea, iar inima nu vrea sa raspunda la ele. Ma simt singur, si mi-e dor de ea. Fata cu ochii mari si caprui. Mi-e greu sa cred ca a iesit din viata mea atat de repede. Mi-e greu.
As fi vrut sa o privesc si sa ii zic ca inca nu am cum sa o uit, ca nu am cum sa-i uit privirea, zambetul.. As fi vrut sa o sarut, sa ii simt gustul buzelor, sa ii mangai obrazul si sa ma joc prin parul ei, poate doar pentru  o secunda, dar ea? A plecat grabita.
Viata e de rahat.

Poate nu m-ai vazut mai mult decat un prieten, "but I need you now!"

Mai exista?

Unde sunte fetele alea care te alimenteaza cu vise? Care sa te accepte asa cum esti? Care sa-ti spuna "te iubesc" sincer! Nu pentru cum te imbraci, cum arati, cum te comporti? Sa iti spuna imi placi pentru ca nu ai parul aranjat, sau nu stii sa potrivesti niste haine. Sa imi spuna "te iubesc" cand gresesc si sa ma ierte pentru ca ma ametesc de la o bere, sa imi spuna buna dimineata fara sa stau si sa ma rog la telefon ca sa imi dea un semn. Sa rada cand fac pe prostul si sa nu ma faca copil, deoarece fac asta pentru ea, ador zambetul ei! Ador sa fie fericita, nu are de ce sa nu fie cand e langa mine. O ador asa cum este, ma bate, ma cearta, inteleg, am gresit, dar o iubesc! Oare exista asa ceva? Mai exista acea fata care sa recunoasca cand greseste, sau sa renunte la cineva pentru tine, sau sa iti vorbeasca sincer? Exista?

Un gand.

Stii ce e cel mai urat? In capul tau erau diferite pareri, diferite ganduri, dar cand te pocneste reaitatea doare. Crede-ma doare. Ma doare. Sunt anumite chestii pe care nu ai cum sa le descrii. Dezamagirea din mine, e cu atat mai mare decat nepasarea altora. Mi-e greu sa cred ca adevarul e mult mai tampit decat mi-am inchipuit eu. Mi-e dor de unele momente, dar cand vezi ca un sigur cuvant ti le spulbera, nu frate. Nu imi vand inima pe niste vise false, pe sperante deja parasite. Imi dau seama ca tot ce a fost in inima mea, era doar o amaraciune a ce vroiam eu sa fie. A ceea cum as fi vrut sa fie o iubire perfect. Dar ca si toate orasele mare, prin suburbii se aflta toata mizeria pe care altii nu o vad. M-am mintit singur crezand ca poate o sa reusesc, sa gandesc diferit. Sunt un tip calm dar cand vine vorba despre iubire, se aprinde un mic beculet, care ma disperaaa. Intr-un mod diferit desigur. Poate ca iubirea pe care ti-o port e doar de decor, la fel ca relatia noastra. Din pacate, nu e asa. Nu am doua fete, acum sa nu simti ca te acuz cu ceva. Pur si simplu iubesc, sunt gelos, ma supar ca tu sa stii. Imi place sa traiesc aceelasi gand cu persoana de langa mine, poate sa impartim aceleasi probleme. Dar, frate, te rog. Cum sa castigi un concurs, cand inainte de start esti declarat invins?

Plimbare de seara

Plimbare de seara pe Insula de Agrement! :) 

Mai multe pe http://facebook.com/nitgpu

Furtuna?

Ce este in capul tau? Ti-e dor de mine, dar il iubesti pe el. Nu o-i fi eu perfect dar speram ca o sa te pot scoate din acea lume. Speram ca vom putea fugi amandoi, ca vom petrece timp destul impreuna, credeam ca ne puteam trai visele comune. Mi-e dor de tine m-ai mult ca niciodata. Chipul fals pe care il impun mereu in fata celorlalti ma seaca in interiorul sufletului. Ma roade ca o cartita si imi ineaca fiecare gand bun. Ma doare stiind ca nu esti bine si ca poate te gandesti la mine. De ce te gandesti la mine??!?!! De cee? Spunea-i ca suntem diferiti, nu ne potrivim in acelasi fus orar. Spunea-i ca … De ce?

Mi-as fi dorit sa nu intru la urma urmei in viata ta. Sa nu pot sa te fi iubit, tu sa nu fi tinut la mine. Mi-e greu inca sa ma obijnuiesc cu linistea din jurul meu. Vreau furtuna! Te vreau pe tine. Zambesc sec si ma gandesc la ce o sa spui dupa ce scriu asta. Nu esti prostuta, cu siguranta iti dai seama ca imi e dor nebuneste de tine. Probabil ca stai si te gandesti. Nu il poti uita ce el si de asta crezi ca poate ma vei face pe mine sa sufar…

Imi inchipui tot ce am fi putut face impreuna. De ce nu am acordat atentie relatiei noastre? De ce nu am acordat timp?

Acum pleci, dar cineva te va astepta, in calitate de prieten, sau mai bine in ce mod ai vrea tu sa-l vezi.

“Te Iubesc”, cateodata e un cuvant prin care putem manipula foarte usor unele persoane, dar altii cred cu adevarat acest cuvant. Il cred pentru ca stiu ce inseamna iubire, sau macar isi imagineaza ce inseamna. Mereu am zis “Te iubesc” poate mult prea usor, dar niciodata nu am zis-o fara sa o simt. Iar cand acea persoana careia i-am declarat aceste cuvinte, cand a plecat mereu a luat o parte din mine. Tu, pana acum cred ca ai luat ce-a mai mare parte, si as minti daca as pune ca nu ma doare. Si crede-ma, nu as putea fi rece cu tine, oricat de mult as incerca. Nu ma pot abtine sa ma uit la o poza, sa iti citesc citate postate pe facebook, sau sa imi inchipui ca esti langa mine. Cand iubesti, accepti ce e mai bun cel de langa tine. Asa am procedat si eu. Am aceeptat ceea ce crezi tu ca e cel mai bine pentru tine…

Memories

Viata te duce exact unde nu vrei uneori. Si desi pot sa zic ca tin extrem de mult la tine, probabil voi ramane doar un prieten, desi te voi iubi in tot sensul cuvantului! Caut la persoana de langa mine, sa imi spuna ca traiesc, sa ma incarce cu vise, sa ma alimenteze cu vise, sa imi spuna sa nu renunt indiferent ca vreau sa ajung in centrul pamantului sau pe luna. Sa ma faca sa vreau sa traiesc, sa imi imaginez ca o sa stea cu mine indiferent de cat de botos sau cat de prost dispus sunt. Sa imi traga un zambet, cand ma astept mai putin si sa ma asculte. Sa am cui sa ii explic viata mea si sa imi dea un sfat bun cand am nevoie. Si desi nu esti o parte din mine, gasesc toate acestea in momentul cand te ascult, imi scrii sau pur si simplu imi zambesti. Iti multumesc ca ai trecut prin viata mea, si mai ajutat sa realizez ca lucrurile cele mai simple te pot face cel mai fericit! :)

Insomnie

E devreme totusi. Mi-e somn dar nu am nici o sansa sa adorm. Poate ca motivul is stiu, dar mi-e greu sa il recunosc. Ma dor ochii si picioarele. Ma simt atat de obosit. A fost o zis grea azi, munca multa.
Ma plictisesc ascultand o melodie de ceva vreme. Chat-uiesc pe facebook, incerc sa imi ascund unele ganduri. Nu cred ca voi reusi, nu in seara asta! Ma ingrijoreaza faptul ca nu mai stiu nimic de ea. Incerc sa trec cu vederea si nu pot. O fi bine? Se simte bine? Nu vreau sa recunosc sa mi-e dor de ea. Am zis ca o las, o las sa ma uite! Nu ma intereseaza cum, dar eu dispar. Dispar pentru ca este mai bine asa. As vrea sa beau un pahar de vin, rosu, dulce. De la sec ma doare capul. Dulce e perfect. Se imbina bine cu caracterul meu. Bland, timid, cred ca mi se potriveste bine. E doar o parere personala. As vrea sa ies si sa strig in gura mare ca sunt bine. Binenteles ca voi ramane in pat, cu gandul la acel pahar de vin si cu ideea de bine.

M-as apuca sa citesc nitel. Dar ceva nu ma lasa. Vrea sa stiu si sa iti zic, draga cititorule cum imi petrec eu seara de vineri. As incerca as adorm dar nu pot. O fi insomnie asta? Stupid ca va intreb pe voi, dar.. Orice as vrea sa scriu ma duce spre ea, orice as incerca sa fac la fel. Of! Trebuie sa fac intr-un fel ca totul sa fie ok de ambele parti. Sa fac sa nu ma simt nici eu rau. Mereu m-am gandit la voi, mereu v-am pus inainte mea. Trebuie sa fac ceva si pentru mine, cred. Dar ce sa fac? Habar nu am. Ma gandesc si realizez ca poate sunt prea necopt pentru a face ceva cu viata mea.  Ma simt deja imbatranit. Ma simt de parca as fi trait 20 de vieti pana acum. Ma simt obosit, fara pic de vlaga, fara un motiv. Ar trebui sa gasesc acel motiv pentru a fi mai bine. Trebuie sa gasesc acel lucru pe care ea l-a alungat. Trebuie sa gasesc iubirea. Dar cine iti da tie iubire cand nu esti un tip prea sociabil, timid. Cine iti da tie iubirea cand nu te cunoaste, nu stie ce ai in cap. Nimeni. Ar trebui sa ma deschid fata de mai multa lume. Ar trebui sa gandesc diferit. Dar asa sunt eu, m-am obijnuit de multe ori sa stau in umbra si sa va privesc cum sunteti fericiti. Eu iau doar firmiturile, ce a ramas. Ma gandesc mere ca va veni si vremea mea, cand am sa te gasesc, fata cu ochii blanzi, cu vise nelimitate, cu pofta de viata si chip senin. Te astept oriunde ai fi sa vii. Vei gasi un loc cald in inima mea si am sa te hrandesc cu sufletul meu. Am sa-ti luminez cosmarurile si am sa-ti dau stele cadou in vise. Am sa te iubesc precum viata mea si am sa-ti promit cat iti voi putea oferi. Nu am sa te mint si nu am sa-ti spulber vise. Viata deja e un pachet de rahat, din care abia abia poti culege ceva cat de cat bun. Destinul nu se face singur, tu trebuie sa ti-l construiesti dupa capul tau. Tu esti propriu mentor, propriu modelator al vietii tale. Trezeste-te si fa ceva cu viata ta, imi spun mereu. Ceea ce traiesti tu nu e realitate. Oi fi bolnav de insomnie? Nu pot adormi pentru a ma trazi alt om..

Un prieten bun

Copilarie, cat mi-e dor de tine. Mi-e dor de prietenii vechi. Da! Mi-e sincer dor de tine. Vreau sa intorc timpul, sau sa retraiesc acele momente, Mi-e dor de voi, dragi prieteni care mi-ati fost. Mi-e dor de tine, B., cel mai bun prieten. Hai acasa! Te astept.

Razand imi amintesc nazbatiile pe care le faceam. Da! Ne cunoastem de ceva timp, 15 ani, cred. Esti departe acum si am nevoie de tine. Mi-e dor de un prieten bun. Nu sunt un timp prea sociabil, tu erai cel rau dintre noi doi. Ma scoteai din belele si ma ajutai la greu. Multumesc. Erai cel care ma acoperea pe mine cand greseam, cel care ne scotea de la orele de religie. Ce amintiri. Bomboane umplute cu miere de albine, Silvana, ce minunatie. Mintea-i profesorii, le spunea-i ca iti era rau, apoi ma luai cu tine, motivul fiind mereu acelasi: aveam mult de mers pana acasa, iar cum erai singur, poate iti era rau si trebuia ca cineva sa te ajute. Ce vremuri, parca a trecut o vesnicie. Ne jucam cu o cutie de branza topita, puteam un omulet in el si il aruncat cat de tare puteam, ziceam ca e o nasa extraterestra care vine si ne ataca. Rad si acum, cand ne dadeam dea rostogolul pe un deal, dirijandu-ne intre noi in luare directiilor. M-ai facut de am cazut intr-un prau. Plin de namol, am plecat cu botul suparat spre casa si cu gandul ca mama in va trage o cearta grozava cand ma va vedea in acel hal. A trecut. Mi-e dor de biserica de pe strada. Alaturi de o cruce formam o poarta de fotbal. Mi-e greu sa cred ca cel ce se odihnea acolo nu ne va cauta si pe cealalta lume. Apoi, mergeam la peste sub pod. Aveam undite din bete, in loc de struna puneam ata, iar pe post de pluta, rupeam maturile parintilor. Binenteles ca numai peste nu prindeam, iar dupa ce ne plictiseam dea binelea, se sfarsea cu pescuitul de broaste. Saracele. Imi amintesc terenul de fotbal. La tine in livada, intre padure si rau, visam ca acolo vom avea propriul teren de fotbal. Atat de lung ca dimensiuni, tribune, nocturna, tabela. Cam asta era in mintea noastra. Apoi la inaugurare, cand sa jucam cu o strada alaturata, venind baietii, au inceput sa rada de noi si terenul nostru. Era doar o bucata de pamant, cu porti facut stranb intre doi copaci, cu mari denivelari, de iti rupeai picioarele si cu frunzisuri crescute in locurile pentru tribune. A, si daca dadeai mai tare in minge, puteai sa-ti iei adio de la ea! Aceasta sarea direct in raul de curgea pe langa. Ce amintiri. Trebuia sa plecam in excursie. Am platit amandoi ce era de platit, iar dupa o saptamana a fost anulata, returnandu-se bani. Eu, constiincios am dus bani acasa. Tu? Ai luat de toti banii, baxuri de Star Chips. Ai impartit la toti de prin clasa, dar cu o conditie. Actipildurile de le cadeau in pungi sa ti le dea. Nebunie curata! Acasa binenteles ai tai facandu-ti morala, dar tu ? Tu erai fericit ca aveai albumul completat. Mai sunt multe de memorat. Acum doar o mica parte.

Azi esti departe, plecat pentru un trai mai bun in strainatate. Te astept acasa prieten bun. Te astept sa ne apucam de nebuniile de altadata.
Multumesc mult!

Din "Exercitii de echilibru"

Va scriu un paragraf din cartea lui Tudor Chirila - Exercitii de echilibru.
Multumesc.

 "Esti singur in vartejul suferintei tale si daca vrei sa iesi trebuie sa tragi aer in piept si sa te scufunzi pana se sfarseste. Mai degraba iubeste-o pana cand iubirea ti se face apa si se scurge prin toti porii. Iubeste-o in absenta. Va fi ca si cum te-ai arunca de nebun intr-un zid. De sute, de mii de ori. Neclintit, zidul iti va rupe oasele, pielea ti-o vei zdreli, iti vei sfasia hainele pana cand te vei fi prelins in praful de la baza lui. Un somn lung te va cuprinde, apoi te vei trezi ca dupa un cosmar pe care vei incerca sa-l rememorezi. Soarele diminetii nu-ti va da timp si vei uita. Cu fiecare zi care va trece vei mai fi uitat putin cate putin...Vindeca-te singur. E tot ce poti face pentru tine.

In definitiv, cu cat vei ridica un zid mai inalt in jurul tau cu atat va fi mai bun cel care-l va sari. In cazul de fata, o alta femeie. Deschide-te oricui, fara oprelisti si curtea iti va deveni curand talcioc. Odata insa, zidul suferintei ridicat, vanatorii de chilipiruri care se vantura prin targurile suferintelor impartasite, se vor fi imprastiat care-ncotro.

Apoi, dupa un timp, va veni o EA, destul de nebuna si vanjoasa, la fel de singura si abatuta ca tine si se va catara pe zid. Pana sus de tot. Si te va gasi acolo in curte, nefacand nimic, si se va uita la tine cum tai frunza la caini si nu mai speri sa fii gasit. Si ziua aia, va fi ziua unui nou inceput."

Pentru tine (III)

Salutare! Azi m-am trezit bine, cred. Simteam ca esti bine, speram mai mult. Mi-am spus ca asta este ultimul mesaj pe care il adresez. O las sa ma uite! Ma gandeam ce faci acum. Daca dormi, dormi cum stiu eu? Hmm..Nu te intrista, nu se merita. Zambesc si imi aduc aminte seara cand te priveam cum calatoreai prin culmile somnului. DA! Imi placeai. Zambeai!. Ma gandeam ca poate ma visai pe mine, sau nu. Ma uitam cum genele nu-ti stateau locului, tresareai si imi era teama de ce aveai in minte. Erai speriata? Aveai nevoie de mine acolo? Eu eram aici... Te priveam cum dormi . Stateai cu buzele de parca asteptai un sarut. Am vrut sa ti-l dau, dar imi era frica sa nu te trezesc. Te-am sarutat pe frunte, si mi-ai zambit, eram fericit. Ti-am privit obrajii, erau rosii, te-am mangaiat si am observat ca fierbeai. Iti era cald sau aveai febra? Eram putin ingrijorat. M-am linistit repede cand m-ai luat de mana. Iti priveam parul. Culoare spicelor de toamna, toamna tarzie. Era o nebunie in mintea mea. Mi-am desprins mana din obrajii tai si am inceput sa ma joc prin parul tau. Simteam ca tin in mana o intreaga lume. O intreaga mare de fire se aliniau si se dadeau din calea palmii mele. Iubeam parul tau scurt. Te-am sarutat pe obrazul incins si am plecat sa imi fac o cafea.

Sa nu crezi ca nu te mai vreau, eu nu sunt ca altii. Ori a mea, ori prieteni. Dar prieteni cand o sa ne puteam vedea altfel, sau cand o sa ma poti vedea altfel. De asta vreau sa dispar din viata ta, iti fac rau. Te las. De te razgandesti si ma vrei inapoi, spune-mi! Daca nu te astept sa ma privesti ca pe un prieten. Deja am gresit pentru ca te-am aglomerat cu ganduri, m-am ferit dintotdeauna sa fac asta. Vreau sa nu mai fii trista, sau ce-l putin sa nu fiu eu motivul.

P.S. I miss you!

Movie

My Sassy  Girl - Un film tampit de fain.

Ni se potriveste!

Pentru tine (II)

M-am trezit. Este 6:20. Defapt nici nu stiu daca dormeam. Eram intr-o lume paralela de cea de aici. M-am trezit cu tine in gand. Erai a mea. Nu stiu de ce imi era teama sa ma trezesc. Ma chinuiam sa raman in acea stare. Degeaba. Aud o voce care imi soptea usor: "D. Trezeste-te, este tarziu!", eu vroiam sa raman cu tine. Nu vroiam sa te las acolo. Parca pentru prima oara simteam ca ma iubesti, simteam ca ma vrei langa tine. O fi adevarate unule vorbe care spun ca atunci cand visezi pe cineva, acel cineva se gandeste la tine? Nu cred, eu nu stateam mai mult de cinci minute in mintea ta. Era imposibil! Tocmai acum dupa despartire sa te gandesti la mine? Eu eram doar o adiere. Am renuntat la tine, cea din vis, ca si cum as fi renuntat la mama mea. M-am trezit cu ochii inlacrimati. Mi-am dat seama ca te iubeam, ca sunt dependent de tine.

Ma duc la baie, imi frec dinti, apoi ma lovesc cu un jet de apa peste fata reprosandu-mi ca-s un mare prost. De ce m-am trezit? De ce am lasat-o acolo pe femeia pe care o iubesc? Prostule!

Am luat micul dejun cu mana pe telefon. Accesez facebook.Cineva mi-a lasat un comentariu la o poza. O alta persoana un "like". Dar de la ea? Nimic. M-am intristat. Ma uit la activitatea prietenilor si vad ca ai distribuit o poza. Nu am curajul sa ma uit. Nu pot. Termin de mancat, accesez messengerul pe ultima suta de metri. Cu disperare in suflet observ ca mi-ai lasat un mesaj. M-ai OMORAT! Mii de furnici preluau controlul asuprea simturilor mele, tremuram ca la primul sarut, mai mult. Nu ma puteam controla, iar un purice al suferintei scoea in retina mea dupa o lacrima.NU! L-am alungat. Am zis ca sunt puternic. Trebuia sa lupt, dar imi era greu, imposibil. Imi sterg obrazul si i-am trimis un raspuns. Apoi am intrebat-o daca e bine. Nu puteam sa ii destainuiesc dorul de foc pe care i-l purtam, Nu puteam sa ii spun ca o iubesc, ca o vreau inapoi. M-am pus pe canapea. Ma gandeam si am dat drumul la tv; degeaba. M-am apucat de scris intr-o ciorna de sms tot ce aveam in cap. Am realizat ca inca o iubeam.

Ceasul 6:55, tarziu. De obicei la ora asta eram plecat. Azi nu, azi te asteptam. Vroiam sa te vad, sa imi soptesti. hmm! Nu!  Vreau sa te uit, dar stiu ca nu am nici o sansa momentan. Te iubesc.
"Fugi si imbraca-te! E tarziu", imi spune constiinta, dar inima ranita, gandea greoi. Era rupta in doua,  M-am imbracat grabit si am plecat spre munca.

Afara, zapada. Multa. Frig, frig ca in sufletul meu. Mi-e rece, respir agale si ma chinui sa nu ma gandesc la ea. Nu pot. Cu mainile inghetate apuc castile. Redau o melodie, oarecare. Desigur, intamplarea face ca era o melodie de dragoste. M-am intristat si am schimbat-o. Nu suportam gandul ca nu mai erai a mea. Eram lovit de vant in piept, fulgi de nea se zarbunau pentru descarcarea amarului meu de aseara pe zapada. Ma loveau cu tarie. Eu? Eu, nu simteam nimic! Ma gandeam la tine..

Pentru tine

Sa va povestesc.
Azi da. Inconstient cred m-am despartit de ea. Sau poate constient. Zic cred, pentru ca inca mai cred ca ne vom impaca. Mereu am facut asta. Nu stiu exact. Inca nu realizez ce schimbare sa intamplat in viata mea. Ai plecat. M-ai lasat in desert. In desertul singuratatii. Sunt pierdut si nu gasesc o cale de iesire. Te vreau inapoi ! TE VREAU! Ai plecat..
Ai plecat iar eu, rupt in bucati am fugit. Am fugit spre lumina. Am alergat. Dar nu am gasit nimic. Am obosit si imi tremura picioarele. Ma dor talpile, gatul, nu imi mai simt degetele de la picioare. Acolo e frig, iar eu, imbratisat de caldura ta eram gol golut. Am alergat in continuare sperand ca te voi gasi. Am alergat...

Incercand sa imi linistesc gandurile, m-am dus la o plimbare. Afara frig, zapada, in jur de 20 de cm. Destula cat sa faca o deplasare destul de greoaie. Urasc zapada parca cernata, urasc zapada in care te pierzi cand pasesti cu repeziciune. Mahnit de tot ce sa intamplat azi in viata mea, o calcam cu ura. Imi descarcam nervii in zapada nevinovata. Apoi, dandu-mi seama ca sunt un imbecil, am incetat sa o mai lovesc. M-am oprit, am privit-o si m-am intrebat retoric daca o durea. O durea prostia mea? O durea rautatea pe care o aveam in minte? O durea razbunarea mea? .. Probabil ca raspuns, trista sa topit.. Da.. O durea faptul ca pe tine vroiam sa ma razbun, iar tu, zapada, a picat la mijloc. Imi pare rau.

Am vrut alinare. Si cine te alina la suferinta in afara de prieteni? Poate o sticla de vin. Am sunat un prieten. Pe M. sa zicem. Da! Un foarte vechi prieten, cu care tocmai m-am "impacat". De ce m-am impacat? Aici vine bomba. E cu fosta mea iubita. Da, nu stiu cum suna pentru voi, dar pe mine la inceput m-a drenajat. Ok! Trecutul e trecut. Il lasam in urma. Am fost cu el si cu cel mai bun prieten, S. Nu e nevoie sa le dau nume.

Am les biliard pentru calmare. Am jucat prosteste. Am ras fals si am parut ca totul e ok! In sufletul meu ! Furtuna! Simteam ca apocalipsa e mic copil cu ce era in sufletul meu. Vroiam sa imi inec amarul, vroiam sa devin ceva ce nu sunt eu, sa potolesc uraganul. Am luat o bere din bar. Neglijent am baut-o repejor. Nu aveam rabdarea de a o savura. Nu aveam nevoie! Vroiam doar sa ma potolesc. Sa nu imi pese. Nu am putut! O iubeam . Am inceput sa ma ametesc. Simteam ca durerea devine din ce in ce mai mare. Am tras un fum de tigara, toti ramanand uimit. Da! Fumez, si? Lasa-ma sa uit! Lasa-ma! Sufar! Le-am zis cu tristete.
M-am ametit, si m-am teleportat intr-o lume in care visam ceea ce faceam in realitate. Eram intr-o lume reala, dar in care simteam ca visez. Puteam sa fac orice vreau. Sa tip, sa scuip, sa ma transform in ceea ce era in sufletul meu.

M-am calmat si am realizat ca trebuie sa plec acasa. Ies din pub, zburlit de frig, imi sare tot alcoolul din cap. Ma gandeam la ea. Ce face? Cum se simte? Sufera si ea? Ma alina gandul ca eram ametit si faceam ce vroiam. Scot castile din buzunar, le conectez la telefon, ma uit prin playlist si ma gandeam ce melodie sa ascult. Da sunt furios, putin ametit si proaspat fara iubire. Ma gandeam la
vama veche - buze blonde". Da! Rock puternic. Ascult melodia, cantand cu voce tare prin centrul orasului. Erau doar doi oameni care treceau pe partea celalalta a drumului si se uitau mirati la prostul de vis-a-vis care canta ca un tembel in noapte pe un frig de iti crapau oasele. Apoi? Apoi, o melodie de dragoste: "bosquito - doua maini". Am ascultat-o cu sufletul la gura si cu inima cat un purice. Imi  era dor de ea. De atingerea ei, de sarutul ei, de privirea ei . OF. O iubesc.
Am observat ca Dumnezeu in da suferinta cand am nevoie de fericire, si poate fericire cand sunt trist. Dar azi nu! Azi nu aveam nevoie de fericire. Azi nu pot sa fiu fericit. Azi plang. Ai plecat!.

Inaintez greoi prin zapada, cant cu voce tare, si tip la cainii comunitari. Da. Ma razbun si pe ei. Ma razbun pe cer, pe nori, pe vant, pe aer, pe apa, pe masini, pe tot ce ma inconjoara. Numai pe tine sa nu te ating cu vorbe dureroase. Numai pe tine sa te protejez de tot ce am in mintea mea. Desi am nevoie de tine, te las sa zbori. Nu ma pot pune intre tine si visurile tale. Nu sunt cel care sa iti fi gasit franghia cu care sa te trag spre mine. Nu sunt eu. Ma urasc!

M-ai am putin si ajung acasa. Stupid e faptul ca melodiile redate erau numai melodii de dragoste. Incep sa ma urasc si mai tare si sa ma intreb de ce se intampla asta! Acum doua, trei zile, eram fericiti. Ascultam muzica pe drumul spre munca si  playlist-ul imi punea numai melodii de despartire. Oare ma atentiona ce va urma? Nu cred. Nu vreau sa cred. Nu se poate. De ce azi el imi spune sa fiu fericit si sa iubesc, cand imi vine sa ma arunc in fata unui tren de durere. Nu. Nici asa. Asta e pentru psihopati, iar eu? Eu sunt doar un visator. Nu stiu daca citesti ceea ce ti-am scris aici . dar sa stii ca iti multumesc. Pentru ce? Pentru multe. Ti le-a zis. Nu ti le mai repet.

Si poate ca un prost, am sa te astept. Mi-e frica sa renunt. Mi-e frica sa te pierd. De ce m-am atasat de tine?  De ce te iubesc? Nu imi mai pun intrebari. Nu imi vei raspunde la ele. Sau nu imi voi raspunde.
Te voi astepta!
P.S. I LOVE YOU!
(desi pentru tine "te iubesc" e doar un cacat, eu mereu am crezut ca acest cuvant inseamna ceva. mereu am crezut ca poate pentru tine o sa insemne ceva, cand este spus de cineva care il simte cu adevarat)

Tampit de ganduri.

Nu stiu daca va gandeati de unde vine "tampit de ganduri". Raspunsul mai jos:
Daaa! Sunt tampit. De ganduri. Ma gandesc cum sa fac pentru a fi mai bun, pentru a putea face ceva cu viata mea, cu viata ta, sau cu viata noastra. Ma gandesc daca esti ok, daca te gandesti la mine, daca ma vrei, daca o sa-l uiti, daca m-ai uitat, daca iubesti pe altu, daca nu sunt suficient de bun, daca te atrag, daca ma crezi un prost, daca vezi ceva prin ochii mei, daca simti ca te iubesc, daca ma vei lasa sa te iubesc, daca vei putea vedea ceva prin ochii mei. Ma gandesc daca ai vrea sa ne despartim, daca ii mai duci dorul, daca ti-e dor de ea, daca vrei sa fiu eu in locul lui, daca iti mai doresti sa il saruti, daca iti doresti sa mai faci dragoste cu el, daca iti doresti sa va mai plimbati,  daca iti doresti sa mai priviti rasaritul.. Ma gandesc la toate cacaturile. La noi, la el cu tine, la tine. Si vad doar o racoare care imi inunda inima. Si simt doar o ceata ce in infunda sufletul.
Ma gandesc ca te iubesc, si nu pot sa fac nimic. Iti dau iubirea mea si tu te stergi cu ea la cur! Apoi o arunci in wc. O folostesti doar pentru nevoiele tale stupide.
Ma gandesc, ca nu stiu cat o sa mai resit. Nu stiu cat am sa mai pot.
Te iubesc A.

Intrebari

De ce atatea intrebari? De ce nu poti sa-l uiti? De ce te mai gandesti? De ce exist doar intr-o amintire de a doua zi, apoi o lasi purtata de vant spre uitare? De ce nu pot fi eu cand sunt cu tine? De ce  te iubesc, de ce nu pot sa te pun la colt, in gand, atunci cand ma superi? De ce nu pot sa ma gandesc la un viitor? De ce esti atat de inprevizibila? De ce te doresc atat? De ce ma lasi sa zabovesc prin pustietatea mintii mele, atat de plina de ura si atat de rea uneori? De ce sa nu te iubesc buna sau rea? De ce sa nu te sarut cand vrea eu? De ce sa nu te musc, ling cand esti la volan? De ce sa-mi pese de trecutul tau cand vreau sa fii doar a mea? De ce ma simt ca un dobitoc cand nu iti spun ce am in cap? De ce nu pot sa-ti reprosez nimic? De ce nu vreau sa te pierd? De ce inca mai cred ca vrei sa fii a mea? De ce nu vrei sa ma vezi? De ce nu vrei sa ma asculti? De ce iti bati joc de mine? De ce nu am incredere? De ce ma mint? De ce ma chinui? De ce nu ma pot gandi ca o sa fie bine? De ce nu gandesc ca esti doar a mea? De ce in mintea mea sunt atatea ganduri al dracului de idioate, care nu ma lasa sa dorm? De ce? De ce? De ce?

De ce mai lupt? De ce mai cred? De ca mai sper? De ce sa imi calc inima in picioare? De ce sa ma cac pe sentimentele mele? De ce sa fii tu prima in mintea mea? De ce gandesc? De ce ma prostesc pentru tine? De ce imi dai puterea sa nu renunt? De ce?

De ce viata e atat de cruda cu cei ce iubesc? De ce nu sunt eu in locul tau? De ce nu gandim la fel? De ce nu ne sincronizam? De ce nu ne simtim? De ce ne ocolim? De ce nu putem fi unul? De ce nu vrei sa ma descoperi? De ce nu vrei sa ma respiri? De ce nu vrei sa ma alergi? De ce nu vrei sa ma joci? De ce nu crezi ca pot fi sansa ta? De ce nu crezi ca poti fi a mea? De ce nu vrei sa incerci sa tii la mine? De ce nu vrei sa ma iubesti? 

Cauta dragostea ce ti-o port. Si va fi doar a ta! 

COPY. PASTE

baby,wanna copy your soul
and paste it into mine...

I'm gonna make a hidden folder
out of our secret love.

( T. Chirila - Exercitii de echilibru )

De ce ea?

De ce mereu exista o "EA" care sa îţi înghită sufletul? De ce un băiat linistit nu se poate apropia de o fata calmă, cuminte, cu capul pe umeri? De ceee?
Si cum spuneam, iubirea e o nebunie! Nu de puţine ori se întîmpla, cel puţin mie, sa  mi se ducă gîndul departe alături de cineva nepotrivit. Sau poate este persoana potrivita, poate ea e cea care îmi va da linişte si fericire, poate e ea cea care mă va iubi necondiţionat, cea care îmi va zambi dimineaţa, cea cu care îmi voi bea cafeaua dimineaţa, cea care are grija de mine cînd sunt răcit, cea cu care sa pot împărtăşi secrete, cea cu care mă voi sfătui, cea care îmi va spune noapte buna, cea care îmi va da încredere, cea care va ştii cum sunt cu adevărat, cea care nu mă va considera doar un tampit, cea care îmi va spune "te iubesc" uitînd-se în ochii mei, cea de la care voi simţi ca cele doua cuvinte nu sunt doar vorbe în vînt.
Si totuşi, ea, cea care încerc a  o tine aproape, mă sfîşie cu zambetul pe buze zi de zi. Îmi smulge care o pană a sufletului cu fiecare minut descris de nepăsare si îmi alunga fericirea cu fiecare clipa în care mă pune în uitare. Mă lasă sa zabovesc în camera sufletului meu, sa mă zbat ca un tampit încercînd sa o fac sa mă simtă, sa o fac sa mă gandeasca, sa mă privească cu ochii pe care îl priveşte pe el. Un el, care în mintea mea nu e decît un handicapat cu minte de bovină. Un handicapat social cu soţie proastă, egoista si un copil, care deşi spre disperarea lui, Dumnezeu ia dat ce-a mai mare povară: o familie ratata, cu un tata avar după bani, si o mama curva. Aici am fost introdus si eu. Un cerc vicios din care oricît as vrea sa ies nu pot. Mă simt strîns puternic de o mană ce, deşi nu crede în forţa pe care o am, de a o trage din aceasta pentagrama, nu vrea sa îmi dea drumul. De ce mă tine? De ce nu crede? De ce nu mă lasă sa ies? Sunt atîtea "De ce?"-uri încît nici eu nu ştiu cum sa mai fac, ce sa mai fac. Mă strădui sa fiu un iubit perfect, sa nu îi reproşez nimic, sa nu o fac sa sufere, sa nu îi simt suflul plin de durere. Mă strădui sa îi aduc zambetul, sa o fac sa simtă altfel, sa se bucure de viaţa, sa se desprindă de acea stea a rataţii.
De ce nu vrei A. sa ieşi, de ce nu vrei sa scapi de el. Ce te tine strîns de acel sclav al diavolului? De ce suferi după el cînd tu ai norul ce te poate duce departe lînga tine? De ce nu fugi cu tranvaiul care pe TINE te aştepta în staţie. De ce nu pleci. Lasă-l, ai altul mai bun, care te vrea, te doreşte, te IUBEŞTE! Lasă-l pe cel care te-a făcut nefericita. Du-te departe. Tu nu vezi cat sufar. Tu nu vezi ca limitele calmul meu dispar. Tu nu îţi dai seama ca eu, oricît de apăsător as fi, mă scufund în gînduri si nu ştiu cat am sa mai pot resprira sub presiunea asta, tu nu vezi cum mă încăpăţînez sa nu fiu eu, tu nu vezi cat mă strădui sa fiu ce îţi doreşti. Tu nu vezi.. De ce nu vezi? Ai zis ca ai nevoie de timp! Timp am si eu, mai ales pentru tine. Dar la urma urmei timpul este limitat, iar poate tranvaiul meu spre ceva mai bun încă mă aşteaptă. Poate ca, exista cineva care sa mă înţeleagă, cineva pentru care sa merite tot calmul meu. Cineva pentru care sa respir, sa zambesc si sa mă gandesc. Nu mă transforma intr-un egoist! Nu vrea sa fiu egois! Nu vreau sa fiu doar eu intr-o relatie. Ce relatie mai e cînd gandesti singur.

Poate. Sunt doar un nebun după iubire, si cer prea mult de la tine, A. , fata nebuna de care m-am indragostit. Fata care vrea libertate, ce-a care nu tine cont de un manual de utilizare a tineretii, ce-a care nu tine cont de niste standarde, ce-a care isi duce limitele vietii la maxim, cea care pentru ea viaţa nu mai inseamna nimic, decît un strat inecacios de cenusa.

Ti-e dor de el. Ok! Dar...
De ce îmi zici "Te iubesc"? Cand tu te gandesti la el? De ce? Sau, după acea petrecere vorbea alcoolul din tine.. Si totuşi. Mă iubesti tu, sau alcoolul? Si te intrebi de ce, îmi inec amarul în paharul cu vin.

Hello!

Salut! Nu conteaza ca ceea ce scriu nu o sa observe nimeni! Nu conteaza ca celor care le scriu nu vor sa citească ceea ce le reproşez. Nu conteaza cat de nebun mă crezi, cat de prost, cat de tampit. Nu mă interesează ce crezi tu. Aici sunt eu. Realitatea nu mă lasă sa fiu eu, ea mă omoară, mă sfîşie, mă distruge. Nu mă lasă sa tip, sa mă bucur de cine sunt eu, de trăsăturile mele, de nebuniile mele, de caracterul meu. Sunt doar un om care nu vrea maturizare, nu vrea responsabilităţi, nu vrea seriozitate. Si sa nu mă înţelege-ti greşit. În realitate le fac pe toate. Încerc sa fiu cat mai matur, mai responsabil de ceea ce fac si cat mai serios posibili, deşi, toţi mă cred doar un simplu blond, care încearcă sa se afirme, dar nu reuşeşte. De ce? Pentru ca aici totul se mănîncă cu "pile"! Da! Asta e viaţa, nu ai bani, visele se vor restrînge, vor fi din ce în ce mai puţine, nu mai ai speranta, nu mai ai încredere nimic. Absolut nimic. Si totuşi exista ceva, care nu pentru mult timp mai poate fi gratis. Exista iubire, iar atît timp cat exista, totul poate fi posibil. Începînd cu vise, iubirea te poate duce pe cei mai frumoşi si mai înalţi nori, îţi poate da mii si mii de vise, milioane, cînd eşti îndrăgostit. Iubirea îţi da speranta, vei spera ca totul va fi mai bun pentru cel de lînga tine, vei spera ca voi ve-ti fi împreuna pană la adînci batraneti! Vei spera ca poate ea va fi femeia care te va face fericit 24/24, 7 zile din 7. Iubirea îţi da încredere. Cred ca e cel mai important lucru, Încrederea în tine mai ales, este vitală pentru a trai intr-o lume ca aceasta. Trebuie sa fii tare si sa crezi în ceea ce faci, în ceea ce zici si în ceea ce decizi. Tu eşti cheia spre un viitor mai bun pentru tine si pentru persoana de lînga tine.
De ce nitgpu? Pentru ca, în realitate sunt nebun după iubire, tapit de gînduri si prost de uimire.
Nebun de iubire? Da! Sunt nebun după iubire, după sentimentul de iubire. După tot ce îţi poate oferi iubirea!
Tampit de gînduri? hmm... Idei sute îmi trec prin cap despre cum ar trebui sa fiu, despre cine sunt, sau despre ceea ce ar trebui sa fiu!
Prost de uimire? DA! Sunt un prost! Sunt un prost pentru ca mă stresez cînd ei nu îi pasa, mă zbat cînd pe ea nu o mai interesează, mă chinui cînd pe ea o vad renuntand!
V-am introdus în lumea mea! Acesta este doar începutul. Sper ca îmi ve-ţi scrie cînd greşesc si aştept mereu gandurile voastre, păreri sau reproşuri!

See later!